Top 10 cele mai sexy/atrăgătoare personaje masculine din cărţi

Furat de la Crina

În ultimul timp, Crina a devenit victima perfectă pentru tendinţa mea de a comite fapte ''ilegale'' – blogocleptomanie, cum am mai spus. Deşi topul plănuiam să-l fac de câteva luni de zile, de când l-am văzut prima oară, l-am tot amânat pentru alte şi alte articole. Acum, a venit şi rândul lui la glorie.

10. Raimundo Fosca – Toţi oamenii sunt muritori

Raimundo a fost unul dintre cele mai fascinante personaje pe care le-am cunoscut vreodată. Inteligent, dur, cu o dorinţă arzătoare pentru putere şi nemurire, Raimundo îşi pierde treptat afecţiunea pentru oameni, cu excepţia lui Beatrice şi Marianne. Curând, devine nepăsător, cinic, obosit de secole de existenţă şi nici măcar copii săi nu mai schimbă ceva. Probabil că întotdeauna voi avea o slăbiciune pentru Raimundo datorită farmecului său, deşi nu cred că aş putea să ţin la el cu adevărat.

9. Mr. Rochester – Jane Eyre

Fermecătorul domn Rochester. Aparent rece şi distant, ascunzând însă un om cu o inteligenţă ''caldă'' [ warm intellect ] şi cu o nevoie disperată de dragoste. Recunosc că am cam înjurat-o pe Jane când l-a părăsit, dar tot eu am fost cea care ţopăia în sus şi-n jos prin casă când s-a născut băieţelul lor. Faţă de unele personaje ai sentimente contradictorii. ☺

8. Marius Pontmercy - Mizerabilii

Marius a fost întotdeauna pentru mine tipul tânărului inocent, imatur şi sensibil, îndrăgostit de Cosette până în vârful unghiilor. M-am îndrăgostit de el încă din primele pagini în care a apărut ca personaj pentru că era...hm, cred că ,,dulce’’ şi ,,adorabil’’ îl definesc cel mai bine. Ca să nu mai spun că eram terifiată să nu păţească ceva în timpul revoluţiei. :-S

7. Anthony Patch – Cei frumoşi şi blestemaţi

Anthony a avut un fel de sclipire care îl făcea foarte atrăgător, pentru mine în special. Nu îi lipseau inteligenţa sau carisma şi probabil că ar fi putut să urmeze orice carieră ar fi vrut. Totuşi, el a rămas prins într-un fel de inerţie, într-o stare letargică, decăzând şi devenind un alcoolic fără nicio vocaţie sau dorinţă de progres. Astfel, şi-a pierdut cam tot ceea ce admiram şi găseam atrăgător la el. Şi chiar mai mult de-atât.

6. Alex – Pânza de păianjen

Nimeni nu are idee ce efecte devastatoare poate avea un bărbat ca Alex asupra minţii unei fetiţe de 12 ani. :)) Am fost fermecată, captivată şi îndrăgostită până peste cap. Parţial din cauza lui, idealul meu bărbătesc era reprezentat de părul blond şi creţ. Deşi mă deranja felul în care se juca cu Diana, Alex era sensibil, dulce, era un artist. Şi toată lumea ştie ce efect au artiştii...

5. Mr. Darcy – Mândrie şi prejudecată

Ahh, domnul Darcyyyyyy. ♥

Un bărbat mândru, un bărbat inteligent, un bărbat FRUMOS. La început a fost prezentat ''ca un căpcăun'', cum spune şi Crina. Pe măsură ce Elizabeth începe să-l cunoască, prejudecăţile cad şi dragostea îşi face loc. Şi aşa, Raluqueta lăcrimează pentru că Darcy nu există în lumea reală [ mă rog, acum mi-a trecut, dar cu doi ani în urmă eram terminată ].

4. Caleb Trask – La răsărit de Eden

Geniul lui Steinbeck loveşte din nou prin crearea lui Caleb. Deoarece cartea este evident bazată pe povestea lui Cain şi Abel, mai întâi cu fraţii Adam şi Charles, apoi cu copiii lui Adam : Aaron şi Caleb, Caleb este aici un fel de întruchipare a lui Cain, copilul care nu se simte iubit, defavorizat de către Abel [ Aaron ], copilul perfect, mândria părinţilor, apreciat şi iubit de către toţi cei din jurul său. Dacă este o carte pe care o recomand tuturor, aceea e La răsărit de Eden.☺

3. Damon Salvatore – Jurnalele vampirilor

My guilty pleasure.

Damon e un tip rău, egoist, cu un caracter infect şi nepăsător faţă de fiinţele umane [ să nu uităm că e sexy ]. Deşi gradul de maleficitate este mai mare în carte decât în serial, Damon rămâne the bad guy. Totuşi, pe parcursul cărţilor, pe măsură ce Damon evoluează, acesta devine nimeni altcineva decât un vampir singur, rănit în dragoste, care blochează tot ceea ce simte din teama de a nu suferi. Oricum, el e o gură de aer proaspăt pe lângă siroposul Edward Cullen, care [în filme, cel puţin ] arată întotdeauna de parcă ar avea probleme cu stomacul [ sau, cel puţin, se află în agonia sufletului ].

2. Erik – Fantoma de la Operă

L-am compătimit şi l-am iubit pe Erik. Şi, mai presus de asta, l-am înţeles. Un geniu muzical torturat, un arhitect fantast, renegat de către propria sa mamă. Totuşi, el s-a îndrăgostit de Christine şi, temându-se de respingere şi nebun de gelozie, a fost pe punctul de a-l ucide pe Raoul. În cele din urmă însă, Erik se lasă înduplecat de Christine şi preferă să sufere el decât să o rănească pe ea. Sfârşeşte prin a muri singur. Cauza : o inimă frântă.

1. Heathcliff – La răscruce de vânturi

My all time favourite, dragostea mea ''secretă'', febleţea mea. L-am iubit pe Heathcliff, îl iubesc pe Heathcliff şi sunt convinsă că întotdeauna îl voi iubi pe Heathcliff. Deşi era un nenorocit egoist şi îngâmfat, era ceva în el care o iubea nebuneşte pe Catherine. Era ceva în el care dorea să o protejeze şi să o facă fericită, era ceva în el care şi-ar fi dat viaţa pentru ea. DAR, pentru că domnişoara Catherine era o târ... [ nu, mai bine nu spun exact ce cred despre ea pe blog ] nenorocită, care considera că a se căsători cu el este o acţiune înjositoare pentru ea şi a ales să sacrifice tot ce simţea pentru el [ obligându-l astfel şi pe el să sufere ] pentru averea şi prestigiul lui Linton, dragostea lor s-a sfârşit prost. La ce să te aştepţi de la o ..., o .... Nu contează, nu merită să-mi irosesc timpul înjurând-o pe Catherine.

Aşadar, topul este disponibil pentru oricine doreşte să-l preia [ acum chiar abuzez de bunătatea Crinei, însuşindu-mi proprietatea ei privată ]. Dacă cineva doreşte să-şi spună părerea, go on and say it.