Duhul creaţiei îmi dă târcoale în ultimul timp şi poate de aceea nu am mai deschis ''Pe aripile vântului'' în ultima vreme. Nu pentru că nu mi-ar plăcea cartea ( personal, cred că poate deveni cartea mea preferată ), ci pentru că, în mod conştient, refuz să mai citesc ce au scris alţii şi îmi doresc să fiu eu cea care scrie. Într-un fel, Margaret Mitchell, deşi decedată, mă impulsionează să scriu. Mă ambiţionează, aşadar încerc să-mi transform visele în realitate, deoarece premiul Nobel pentru literatură nu se acordă pe ochi frumoşi.
De aceea, blogul trece acum pe planul secund, iar Pulitzerul răsare undeva, departe, la orizont, în ceaţă.
Îţi propun şi "Scrisori de dragoste spânzurate" de Oliver Lustig. Ştiu că ţie îţi place cel de-al Doilea Război Mondial şi am auzit că e o carte bună. :)
RăspundețiȘtergere@ adelici
RăspundețiȘtergereMulţumesc pentru propunere. Poate o să o citesc vara asta. :d