Am presimtirea ca asta va fi un post foarte,foooarte lung,pentru ca sunt atat de multe de spus si nu prea stiu de unde sa incep.Cred ca prima oara mi-a fost atrasa atentia inspre acest subiect acum cateva luni,cand stateam seara intinsa pe toata canapeaua si ma uitam la The practice.In unul dintre episoade,era vorba despre o femeie care era in ultimul stadiu al bolii-cancer ovarian- si care a decis ca medicul ei sa o ucida a. k. a. sa ii administreze o doza mare de morfina,care ar fi dus cel mai probabil la decesul ei.Bobby era avocatul apararii si Helen procurorul si,avand in vedere ca Bobby a oprit aparatele care o mai tineau in viata pe mama sa cand avea 15 ani iar bunica lui Helen a fost eutanasiata,se anunta un proces...hm,cum sa spun,pe viata si pe moarte.Bineinteles ca,in final,in ciuda familiei acelei femei,care sustinea ca ea nu dorea nimic altceva decat sa scape de acea durere insuportabila,Helen a castigat procesul si doctorul a ajuns in inchisoare.Asa ca m-am intrebat:sunt de acord cu eutanasierea sau nu?
Privind dintr-o perspectiva religioasa,eutanasierea ar trebui interzisa,deoarece omul nu poate interveni in ceea ce doreste Dumnezeu sa se intample.Dar,totusi,medicii vindeca oameni si ii salveaza de la moarte,asta fiind tocmai o interventie in ceea ce aparent Dumnezeu doreste sa se intample.Totusi,cred ca daca noi nu am interveni niciodata si nu am incerca sa salvam oamenii de la moarte,am fi deja o specie disparuta de pe Pamant.Intrebarea este:interventia pentru salvarea unei vieti echivaleaza cu interventia pentru uciderea unei persoane?Eu tind sa raspund nu,dar nu pot fi sigura.
Privind din perspectiva pacientului,care este pe moarte si are dureri ingrozitoare,inteleg de ce ar dori sa moara cat mai curand.Daca singurul motiv ar fi durerile groaznice pe care le suporta,as intelege si cred ca as accepta partial eutanasierea.Dar daca ei simt asta ca pe o datorie?Ca si cum ar dori sa nu mai fie o povara pentru cei dragi,sa nu-i mai vada suferind.Ca si cum ar fi de datoria lor sa moara.Ar fi corect asta?Oamenii spun ca Dumnezeu nu-ti da mai mult decat poti duce.Sincer,eu cred asta.Dar cum ramane cu acesti oameni,care reusesc sa lupte aproape pana la sfarsit,si la final nu mai pot?Ei chiar puteau duce mai mult?Meritau sa fie nevoiti sa duca atat?
Cred ca am terminat acest post si nu a fost atat de lung pe cat am crezut.Totusi,nu simt ca sunt mai lamurita decat eram atunci cand am inceput sa-l scriu.Vazand toata gandurile mele pe ecran,ma simt chiar mai indecisa.Singurul lucru de care sunt sigura si pe care il voi tine minte este acel episod din The Practice,probabil unul dintre cele mai bune,cu Bobby care l-a aparat pe doctor ca si cum s-ar fi aparat pe el insusi si pe Helen care se razbuna pe alt doctor decat cel care i-a ucis bunica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu